646x528-1Muzeul Naţional al Banatului a demarat în colaborare cu Universitatea Catolică “Péter Pázmány” din Budapesta o amplă cercetare arheologică la Igriş, în judeţul Timiş.

Una dintre cele mai importante lucrări arheologice din România se desfăşoară la Igriş (judeţul Timiş). Speciaşti din România şi Ungaria caută răspunsuri la numeroasele întrebări legate de mănăstirea cisterciană “Egres” întemeiată de Béla al III-lea al Ungariei, în anul 1179. Proiectul de cercetare a fost demarat în acest an de către Muzeul Naţional al Banatului şi Universitatea Catolică “Péter Pázmány” din Budapesta. Cercetările beneficiază de cooperarea  Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti şi a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

„Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres are ca obiectiv principal identificarea şi studierea edificiilor de cult şi a clădirilor care au compus complexul monastic medieval. Rezultatele cercetării arheologice din anul 2016 au fost îmbucurătoare fiind descoperite zidurile bisericii mănăstirii, una dintre cele mai importante ale Regatului Maghiar medieval, perioada sa de maxima înflorire fiind în cursul secolului al XIII-lea.

Un important deziderat al acestor cercetări va fi şi reperarea locului de îngropăciune al regelui Andrei al II-lea (1205-1235) şi al soţiei acestuia, Yolanda de Courtnay (decedată în 1233), despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din sursele documentare”, anunţă cei de la Muzeul Naţional al Banatului.

În 2014, cercetătorii de la Universitatea din Budapesta au ajuns la Igriş, pentru a face primele cercetări la faţa locului. Campania arheologică este coordonată de Daniela Tănase din partea Muzeului Banatului şi de către Balázs Major de la Universitatea Catolică “Péter Pázmány” din Budapesta. Aceştia vor oferi toate informaţiile în cadrul unui eveniment organizat la finele săptămânii, la Igiş.

Aflată pe malul drept al râului Mureş, la o distanţă de 80 de kilometri de Timişoara, localitatea Igriş (la graniţa dintre judeţele Timiş şi Arad şi la “frontiera” naturală dintre Banat şi Ardeal-Crişana) ar putea deveni un veritabil obiectiv turistic.