Trunchiurile copacilor bătrâni au provocat distrugeri mari în aşezarea dacică Piatra Roşie, sit UNESCO, lăsată fără protecţie în faţa furiei naturii.

Turiştii care urcă la Piatra Roşie, una dintre cele şase cetăţi dacice din România incluse în Patrimoniul mondial UNESCO, pot vedea zeci de copaci căzuţi sau pericol de prăbuşire peste ruinele monumentului istoric. Aşezarea antică aflată pe o stâncă acoperită de pădurea seculară de fagi şi stejari a rămas neocrotită în faţa intemperiilor.

La fel ca în Sarmizegetusa Regia, şi în Piatra Roşie furtunile din ultimii ani au provocat distrugeri, doborând trunchiurile şi crengile copacilor bătrâni peste vestigii. În Sarmizegetusa Regia, recent, au fost marcaţi aproape 100 de arbori care vor fi extraşi din perimetrul sitului, pentru a nu pune în pericol integritatea monumentului. La Piatra Roşie, autorităţile nu au mai luat măsuri de protejare a sitului. În afara copacilor prăbuşiţi, vestigiile sunt dezintegrate alunecările de teren şi, mai ales, de rădăcinile arborilor care cresc printre ele.

Ruinele cetăţii vechi de două milenii îi întâmpină pe vizitatori la capătul unui drum neasfaltat de circa 10 kilometri de la intrarea în satul Luncani, pe Valea Luncanilor.

Ultimii doi kilometri reprezintă un urcuş pe un drumeag de bolovani şi zgură ce traversează pădurea, punându-i în dificultate pe şoferi. De la poalele cetăţii şi până în centrul ei, turiştii urcă pe o potecă abruptă, de bolovani, lungă de 200 de metri. De cele mai multe ori, aşezarea se dezvăluie pustie, cu monumentele sale ascunse de vegetaţie, unele de trunchiuri de copaci şi de crengi căzute şi lăsate să putrezească. Chiar dacă oferă priveliştea unui loc părăsit şi uitat, Piatra Roşie rămâne unul dintre monumentele antice importante ale ţării.

Scuturi antice găsite la Piatra Roşie

Aşezarea dacică Piatra Roşie se află în Munţii Orăştiei, pe o culme de pe Valea Luncanilor. Potrivit unor istorici, cetatea misterioasă a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Potrivit istoricilor, Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera. De asemenea, arheologii au găsit un artefact preţios, considerat un bust din bronz al zeiţei Bendis.