Premierul Mihai Tudose a declarat marţi că nu crede că statul român va pierde în procesul cu Gabriel Resources, care cere despagubiri de 4,4 miliarde dolari pentru nedemararea proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană.

Acesta a acuzat Guvernul Cioloş că în ultimele zile de mandat a înaintat actele necesare către UNESCO pentru a declara toată zona arie protejată natural, motiv pentru care nu se vor mai putea face exploatări de zăcâminte acolo în cazul în care UNESCO va finaliza procedura de declarare ca arie protejată natural.

„Eu nu cred că vom pierde (procesul cu Gariel Resources – n. red.) (…) Ei invocă foarte multe investiţii făcute, dar investiţiile le-au făcut în: salvăm patrimoniul de acolo, au mai făcut o biserică, au plătit nişte oameni. Ei au tras acum linie, au adunat toate acele cheltuieli şi au zis: uite cât am investit noi. Stai puţin că tu ai spus că investeşti în mailing, în săpat după aur, nu în spoturi la TV, nu în drumuri, nu în muzee (…) Una e să sapi şi alta e să-ţi dăm voie să faci orice. Ei, chiar orice nu merge”, a declarat Mihai Tudose la România TV.

Tudose a spus că fostul premier Dacian Cioloş ar trebui să dea explicaţii cu privire la decizia de a cere la UNESCO declararea zonei Roşia Montană ca arie protejată natural.

„Poate îl întrebaţi şi pe domnul Cioloş de ce în ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona a declarat-o arie protejată natural şi a trimis hârtiile pe la UNESCO. Adică nu mai sapi o gropiţă acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată, lucru care probabil că va conta la acel arbitraj. De ce a făcut-o nu ştiu, dar probabil că va trebui să răspundă dânsul (…) El era şeful la tribul acela de tehnocraţi, ăla deştept care ne tot dă lecţi acum. Să spună că habar nu a avut, lucru pe care tind să îl cred, pentru că nu prea ştia ce se întâmplă pe acolo, dar întrebăm atunci pe celebrul ministru al Mediului (…) Pe 4 ianuarie, în guvernarea îngrozitor de foarte tehnocrată s-a întâmplat acest lucru. Era încă guvernul Cioloş pe aici prin clădire”, a mai spus şeful Executivului.

El a susţinut că România nu va mai putea exploata resursele minerale de la Roşia Montană dacă această zonă va fi declarată arie protejată, precizând că anularea la UNESCO a procedurii iniţiate de către Guvernul Cioloş este greu de realizat.

„E greu până te acceptă, dar după ce te-au acceptat, e aproape imposibil să te retragi. Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori. Nu cred în coincidenţe”, a conchis Tudose.

Senatorul USR Mihai Goţiu a avertizat marţi că Executivul pregăteşte retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO şi îi acuză pe guvernanţi de faptul se pregătesc ”să facă blat” în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care Gabriel Resources a cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experţii, jurnaliştii şi agenţiile de publicitate şi PR care au susţinut proiectul minier.

Reacţia senatorului USR vine după ce într-un articol publicat în ediţia online a ziarului ”Adevărul” se prezintă un punct de vedere semnat de o consilieră din minister, în care se pretinde că asumarea depunerii dosarului Roşia Montană la UNESCO de către fostul ministru al Culturii Corina Şuteu ar afecta şansele României în arbitrajul de la Washington, în care compania Gabriel Resources solicită despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.

„E o minciună şi o dezinformare grosolană. Includerea în Lista Patrimoniului Universal ar reprezenta recunoaşterea internaţională, la cel mai înalt nivel posibil, a valorii excepţionale a patrimoniului cultural şi natural de la Roşia Montană. O asemenea recunoaştere ar fi o oportunitate uriaşă, o şansă fantastică pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor locale din toţi Munţii Apuseni şi oraşe din apropiere, ca Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş, Zlatna, Brad, Alba Iulia, Teiuş ori Aiud. Ce nu se spune însă în acest punct de vedere e că Roşia Montană se bucură de protecţie, indiferent de includerea sau neincluderea ei în UNESCO. În timpul mandatului de ministru al Culturii al senatorului USR Vlad Alexandrescu situl de la Roşia Montană a fost inclus, în integralitate, pe Lista Monumentelor Istorice din România şi a fost înscris în Lista indicativă UNESCO. În acest sens, atât Legea privind protejarea monumentelor istorice nr. 422/2001 (art. 10 şi 11), cât şi Legea Minelor nr. 85/2003 (art. 11) arată cât se poate de clar că activităţile miniere distructive pe terenurile pe care se află asemenea monumente este interzisă”, a explicat Mihai Goţiu.

Conform senatorului USR, punctul de vedere redactat de reprezentanţii Ministerului Culturii şi ”scurgerea” lui către presă face parte dintr-o strategie ce comunicare prin care, prin manipulări grosolane, se încearcă inducerea ideii că România ar risca să plătească daune de miliarde de dolari din cauza celor care luptă pentru salvarea Roşiei Montane şi respectarea drepturilor localnicilor.

„Dacă se va plăti fie şi doar un cent despăgubire către Gabriel Resources, acest lucru se va datora în exclusivitate tuturor celor care, într-un fel sau altul, s-au înfruptat din sutele de milioane de dolari pe care compania i-a cheltuit în România. Teama că lista cu toţi aceşti profitori ar deveni publică este motivul pentru care actuala Putere face, în continuare, jocurile companiei. Nu cred că e vreo coincidenţă că un astfel punct de vedere e redactat cu puţine zile înaintea vizitei reprezentanţilor UNESCO în România, ori că un proiect de modificare a Legii Minelor, asemănător cu cel care a scos oamenii în stradă în toamna lui 2013, se află în lucru la Guvern şi e aşteptat la Parlament”, a mai spus Mihai Goţiu.

În urmă cu o săptămână, senatorul USR Mihai Goţiu i-a trimis o interpelare premierului Mihai Tudose în care i-a solicitat să confirme sau să infirme faptul că ar fi primit o scrisoare din partea uneia dintre firmele de avocatură care reprezintă România la Curtea de Arbitraj de la Washington, în care s-ar recomanda retragerea din litigiu şi avizarea proiectului minier de la Roşia Montană.