Reprezentanţi ai UNESCO participă marţi, 26 septembrie 2017, la o primă vizită de documentare la Roşia Montană. Localitatea a fost inclusă în luna ianuarie pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

Din partea UNESCO este prezent la Roşia Montană un expert ICOMOS (Consiliul Internaţional al Siturilor şi Monumentelor), care este însoţit de reprezentanţi ai Institutului Naţional pentru Protecţia Patrimoniului. Surse de la faţa locului au precizat că expertul internaţional nu a avut posibilitatea să intre în cea mai mare parte a galeriilor miniere romane, pentru că nu a primit aviz din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

ANRM a motivat că nu are acordul RMGC, compania minieră care a iniţiat proiectul privat de la Roşia Montană. Galeriile respective se află în zona concesionată de către compania minieră privată. Este vorba despre zonele de subteran cu galerii şi lucrări antice din Păru-Carpeni, Ţarina, Cârnic, masivul Cetate nord (Zeus şi Găuri) şi masivul Coş-Leti cu reţeaua de galerii Cătălina-Monuleşti. Lista a fost propusă de arheologul francez Béatrice Cauuet, cea care a condus cercetările arheologice timp de 10 ani la Roşia Montană.

Reprezentanţii organizaţiei, alături de cei ai Ministerului Culturii, vizitează în cursul zilei situl istoric de la Roşia Montană şi vor avea şi o întâlnire la primărie, cu primarul Eugen Furdui. Vizita specialiştilor în domeniul patrimoniului are loc în contextul în care premierul României, Mihai Tudose, a pus la îndoială necesitatea includerii zonei Roşia Montană pe lista siturilor protejate de UNESCO. Mai mult, premierul a declarat public că se va analiza în ce condiţii poate fi retras dosarul depus în 4 ianuarie 2017, la iniţiativa ministrului Culturii de la vremea respectivă, Corina Şuteu.

Nici primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, nu este foarte fericit de posibilitatea care zona istorică minieră din Apuseni să devină parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. ”M-au anunţat ieri (luni – n.r.) că vor veni şi că ar dori să se întâlnească şi cu mine. Sunt în primărie şi îi aştept să vină să vedem ce vor”, a spus Eugen Furdui. Primarul completează faptul că ar fi fost nevoie de dezbateri ample şi de consultarea populaţiei din Roşia Montană cu privire la decizia includerii pe lista tentativă a UNESCO.

„Au fost decizii luate la Bucureşti despre care am aflat din presă. Oamenii din Roşia Montană trebuiau întrebaţi. Era nevoie de dezbateri ample. Trebuia să vedem care sunt beneficiile şi responsabilităţile în această problemă. Deja sunt efecte asupra oamenilor. Cine vrea să vândă un teren trebuie să obţină o negaţie de la Ministerul Culturii că nu se află în zona permietrului declarat monument istoric”, a afirmat primarul Eugen Furdui.

Roşia Montană a fost declarată în 2016 sit istoric de categoria A, respectiv de importanţă naţională. În perioada februarie-august 2017 a avut loc evaluarea tehnică a dosarului depus în luna ianuarie, iar pentru 26 septembrie a fost programată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat. Analiza în Comitetul Patrimoniului Mondial şi luarea unei decizii privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO va avea loc în iulie 2018.

În prezent, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al oraşului Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.