Experţii internaţionali trimişi de UNESCO la Roşia Montană nu au acces în mai multe zone de subteran cu lucrări şi galerii antice. Reprezentanţii ANRM au motivat că nu pot permite accesul fără acordul companiei private Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

Din partea UNESCO este prezent la Roşia Montană un expert ICOMOS (Consiliul Internaţional al Siturilor şi Monumentelor), prof. dr. Helmuth Albrecht de la Universitatea Tehnică din Freiburg, care este însoţit de specialişti români şi internaţionali în patrimoniu cultural. Experţii prezenţi la Roşia Montană nu au avut posibilitatea să intre în cea mai mare parte a galeriilor miniere romane, pentru că nu au primit aviz din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

ANRM a motivat că nu are acordul RMGC, compania minieră care a iniţiat proiectul privat de la Roşia Montană. Galeriile respective se află în aria concesionată de către compania minieră privată. Este vorba despre zonele de subteran cu galerii şi lucrări antice din Păru-Carpeni, Ţarina, Cârnic, masivul Cetate nord (Zeus şi Găuri) şi masivul Coş-Leti cu reţeaua de galerii Cătălina-Monuleşti. Lista a fost propusă de arheologul francez Béatrice Cauuet, cea care a condus cercetările arheologice timp de 10 ani la Roşia Montană.

”Într-un mod absolut sfidător şi umilitor, Guvernul României, prin reprezentanţii săi, blochează accesul grupului de experţi în cea mai spectaculoasă componentă a sitului de la Roşia Montană – ansamblul de galerii subterane antice, medievale, moderne şi contemporane din Masivul Cârnic. Într-un răspuns pe care l-am primit la o scrisoare transmisă săptămâna trecută miniştrilor Culturii şi Economiei, preşedintelui ANRM şi Minvest Deva (reprezentantul statului român în proiectul minier), se spune că pentru a vizita galeriile în discuţie ar fi nevoie de… acordul companiei RMGC. Compania minieră NU este proprietarul Masivului Cârnic şi nici al galeriilor din Roşia Montană. Licenţa pe care compania minieră o deţine (obţinută într-un mod care ar merita mai multă atenţie de la DNA) nu-i dă absolut niciun drept asupra patrimoniului cultural de la Roşia Montană, cu atât mai mult cu cât după aproape 20 de ani de la obţinerea licenţei, RMGC nu a reuşit să facă un proiect care să respecte legile româneşti”, susţine senatorul USR, Mihai Goţiu.

Documentul transmis de compania Minvest Deva:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Răspunsul ANRM, care confirmă că este nevoie de o solicitare oficială din partea RMGC:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vizita specialiştilor în domeniul patrimoniului are loc în contextul în care premierul României, Mihai Tudose, a pus la îndoială necesitatea includerii zonei Roşia Montană pe lista siturilor protejate de UNESCO. Mai mult, premierul a declarat public că se va analiza în ce condiţii poate fi retras dosarul depus în 4 ianuarie 2017, la iniţiativa ministrului Culturii de la vremea respectivă, Corina Şuteu.

Nici primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, nu este foarte fericit de posibilitatea care zona istorică minieră din Apuseni să devină parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. ”Au fost decizii luate la Bucureşti despre care am aflat din presă. Oamenii din Roşia Montană trebuiau întrebaţi. Era nevoie de dezbateri ample. Trebuia să vedem care sunt beneficiile şi responsabilităţile în această problemă. Deja sunt efecte asupra oamenilor. Cine vrea să vândă un teren trebuie să obţină o negaţie de la Ministerul Culturii că nu se află în zona permietrului declarat monument istoric”, a afirmat primarul Eugen Furdui.

Roşia Montană a fost declarată în 2016 sit istoric de categoria A, de importanţă naţională. În perioada februarie-august 2017 a avut loc evaluarea tehnică a dosarului depus în luna ianuarie, iar pentru 26 septembrie a fost programată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat. Analiza în Comitetul Patrimoniului Mondial şi luarea unei decizii privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO va avea loc în iulie 2018.