Un profesor și studenții săi de la Universitatea Cuza au ajuns pe prima pagină a ziarelor din Europa

Un grup de tineri, coordonat de un valoros profesor si arheolog de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, a facut o descoperire istorica, anul trecut, pentru intreaga Romanie! Acestia au surprins, in imagini obtinute cu ajutorul unor dispozitive de cercetare stiintifica ultra-moderne, o serie de elemente de-a dreptul unice si de spectaculoase. Actiunea a avut loc la peste o suta de kilometri de orasul Iasi. Ca dovada a rezultatelor spectaculoase ale muncii lor, acestia au ajuns sa fie promovati la nivel international. 
Tinerii specialisti ai Platformei ArheoInvest din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) au realizat, în prima jumatate a anului trecut, o serie de prospectiuni magnetometrice non-invazive, care au confirmat mai vechile ipoteze asupra unor situri arheologice sau au fost confirmate de cercetarile arheologice propriu-zise de anul acesta. Echipa de arheologi, sub coordonarea conf. univ. dr. Vasile Cotiuga si CS III dr. Andrei Asandulesei, au realizat prospectiuni în doua importante situri arheologice, anume Cucuteni din Câmpia Moldovei si în celebra cetate geto-dacica de la Cotnari, de pe Dealul Catalina.
“In urma prospectiunilor din asezarile cucuteniene de la Filiasi- Dealul Boghiu (azi pe raza comunei Ion Neculce, judetul Iasi – n.r.) si de la Ripiceni- Holom, judetul Botosani, de pe malul Prutului, s-a putut observa ca asezarile sunt mult mai întinse decât se credea, ele având mai multe sisteme defensive concentrice sau semi-concentrice, respectiv rectangulare. Daca pâna acum arheologii se opreau cu investigatiile la primul rând de fortificatii (de regula format dintr-un sant cu val de pamânt, eventual si cu palisada de lemn – n.r.), noile prospectiuni atesta clar ca existau mai multe asemenea sisteme, fiind vorba, spunem noi, de asezari complexe, cu o suprafata locuita foarte mare, de peste 10 hectare, cu multiple amenajari interioare, si nu de extinderi treptate ale asezarii, prin astuparea unor sisteme de fortificatii si construirea altora, la marginea asezarii”, a dezvaluit profesorul Cotiuga.
Descoperiri publicate intr-o prestigioasa revista internationala
Tocmai pe acest plan, chiar la inceputul acestui an, un articol ce poarta semnatura CS III dr. Andrei Asandulesei a fost publicat pe 6 ianuarie, pe faimoasa platforma stiintifica on-line “Remote sensing”, cu sediu in Elvetia, la Basel.

“Totul poate fi consultat aici: http://www.mdpi.com/2072-4292/9/1/41?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook. Astfel, aparitia in aceasta prestigioasa publicatie on-line arata ca munca noastra in cadrul Platformei ArheoInvest da roade si este recunoscuta si certificata in toata lumea. Mai mult, avand in vedere ca e vorba de Cultura Cucuteni, asta asa cum am mai spus, aceasta poate deveni un brand de tara”, a declarat conf. univ. dr. Vasile Cotiuga.

Complex de constructii vechi de milenii, pe teritoriul Romaniei
Mai mult, la Ripiceni, cercetarile arheologice din vara anului trecut, coordonate de conf. univ. dr. Dumitru Boghian de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, au confirmat existenta, oarecum în centrul asezarii, a unui sistem complex de constructii, pe o suprafata foarte mare, de peste o mie de metri patrati, care nu este exclus sa reprezinte o zona sacra a asezarii, asemenea anticelor acropole.

“Cert este ca ne aflam în fata unei situatii arheologice deosebite, pusa în lumina de echipa ArheoInvest pentru prima data, care asteapta sa fie investigata în întregime. La Cotnari, vechile cercetari arheologice, conduse de regretatul arheolog iesean Adrian C. Florescu, au pus în lumina structura deosebita a sistemului de fortificatii, unicat în lumea getica est-carpatica, valurile de pamânt de mari dimensiuni având o structura interioara din piatra sau lut ars. Putine informatii erau despre interiorul incintei de 4.5 hectare, despre care erau pareri împartite: fie a fost intens locuita, fie era doar un spatiu de refugiu pentru comunitatile din jur. Prospectiunile realizate acum o luna de zile au oferit o imagine asupra posibilelor anomalii arheologice din cunoscuta cetate. Din analiza preliminara a acestora, se poate spune ca incinta cetatii nu a fost locuita, ea fiind folosita foarte probabil de o garnizoana redusa numeric, împreuna cu basileul (rege – n.r.) din zona, având rol de cetate de refugiu pentru multiplele comunitati getice ce traiau în asezari deschise, neaparate, din zona”, a conchis arheologul iesean.

Urmele unei mega-structuri asemanatoare cu un templu
Mai departe, este important de mentionat ca, conf. univ. dr. Dumitru Boghian a facut parte din echipa de specialisti care a colaborat cu cei de la UAIC intr-un proiect ce a dus la aceasta descoperire arheologica a anului din Romania. Acesta este intitulat “Evolutia habitatului uman preistoric si protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu”.

“La Ripiceni e vorba de un sit foarte mare pentru cultura Cucuteni, chiar gigantic! Noile cercetari derulate cu cei de la ArheoInvest, anume cu colegii de la Universitatea Cuza, prin Andrei Asandulesei si Felix Tencariu, au presupus scanarea mangetometrica pentru o suprafata de aproape zece hectare. Aici e un patrimoniu arheologic foarte bine conservat. Am gasit si o mega-structura ce poate fi un templu, insa acum nu ne putem pronunta asupra destinatiei celor gasite la Ripiceni. Avem indicii de unde se pot obtine detalii extrem de importante si de interesante pentru civilizatia cucuteniana. Sunt si urme de locuinte ce reliefeaza elemente extrem de valoroase despre practicile constructive ale cucutenienilor, acestea avand un grad ridicat de sanitate”, reliefeaza si Boghian.