Descoperire senzațională sub o faimoasă clădire din Copou

casa-universitarilor-iasi-5Zeci de ani au fost bine ascunse si aproape nimeni nu stia ca asa ceva exista chiar in curtea unei mari si impozante vile din Copou! In urma cu doar cateva zile, proprietarul a facut descoperirea. Aceasta este una de senzatie si va contribui esential inclusiv la informatii despre istoria de acum cateva sute de ani a Iasului. De peste doua secole, imobilul a fost unul dintre cele mai incitante si spectaculoase din urbe si ascunde povesti cu un farmec romantic aparte. In viitor, impozanta casa va fi complet reabilitata si restaurata, iar in locul recent redescoperit va exista una dintre cele mai spectaculoase locatii de vizitat din intreaga tara. 

Dupa un scandal imobiliar monstru, care a durat ani buni, o cladire din Copou ce valoreaza cateva milioane de euro a intrat in proprietatea celui de drept, anume Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi. Dincolo de toate acestea, dupa ce zeci de ani au fost bine ascunse si aproape nimeni nu stia ca asa ceva exista, chiar in curtea actualei Case a Universitarilor (CU), proprietarul a facut o descoperire neasteptata!

Aceasta este una de senzatie si va contribui esential inclusiv la informatii despre istoria de acum cateva sute de ani a Iasului. Este vorba de hrube, aflate chiar in curtea imobilului – monument istoric si de patrimoniu. Pe de alta parte, se pare ca acestea traversau inclusiv actualul bulevard Carol I din Copou, ajungand undeva in zona sediului actual al Academiei Romane.

hrube_casa_universitarilor_iasi_47Noua Bolta Rece a Iasului
De peste doua secole, imobilul a fost unul dintre cele mai incitante si spectaculoase din urbe si ascunde povesti cu un farmec romantic aparte. In viitor, impozanta casa va fi complet reabilitata si restaurata, iar in locul recent redescoperit va exista una dintre cele mai spectaculoase locatii de vizitat din intreaga tara.
“Este un loc pe care (hrubele de la CUI – n.r.) pe care, putini dintre noi cei care traim in contemporan, le cunosc! Spun asta pentru ca, la vremea vremurilor, probabil era un loc cunoscut si un loc apreciat. Ne aflam in hrubele de la Casa Universitarilor din Iasi (Casa Canta – n.r.) care este proprietatea Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Cum am ajuns aici (la descoperire – n.r.): casa, in ultimii ani, a fost concesionata unui intreprinzator privat. Dupa un proces care a durat multi, multi ani, casa a reintrat in proprietatea Universitatii intr-un stadiu de nefolosinta, sa spunem asa, asta pentru a evita cuvantul de degradare avansata. Acum, ce ne propunem sau, mai bine zis, ce cred ca suntem obligati sa facem este sa reabilitam Casa Universitarilor, sa-i redam functionalitatea pe care a avut-o dintotdeauna si cu care a intrat in constiinta comunitatii, pana la urma, de casa cu profil cultural, stiintific, social pentru Universitatea Cuza, pentru mediul academic iesean in general. Asadar, am depus chiar doua proiecte pentru finantare in vederea reabilitarii casei, am constatat evident starea in care se afla. Acum, cobor si eu pentru prima data in aceste hrube pe care le vom amenaja si le vom da o functionalitate specifica acestui cadru. Eu as spune ca, dincolo de istoria acesto hrube, este vorba de un loc interesant despre care istoricii ne vor spune faptul ca multe, multe personalitati si-au plimbat pasii, gandurile si faptele in spatiul in care ne aflam”, a transmis prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC.
O cladire – monument simbol pentru fosta capitala a Moldovei 
Ca date istorice, actuala Casa a Universitarilor a apartinut logofatului Nicolae Canta. Ea a fost construita in jurul anului 1.800 si refacuta complet in 1840. Proprietarul Canta a fost dregator in timpul domnie lui Mihai Sturdza si Grigore Ghica.

“Iordache Cantacuzino – Canta a trait intre 1740 si 1826. A fost «Mare Logofat» în Divanul Moldovei, care a îndeplinit functia de caimacam al Moldovei în perioada 19 septembrie – 28 octombrie 1802, între sfârsitul domniei lui Alexandru Sutu si domnia a lui Alexandru Moruzi. Imobilul de acum este trecut in Lista Monumentelor Istorice din judetul Iasi. De-a lungul timpului, din ce documente au ajuns la institutia noastra, au mai fost solicitate date care se refereau la istoricul acestuia, la starea tehnica a ei. Oricum, din ce cunoastem noi, imobilul a fost in litigiu! Universitatea Cuza, fostul proprietar, incerca sa o redobandeasca dupa ce o firma privata administra tot ceea ce se derula acolo. Daca vom primi solicitare oficiala pe aceasta tema din partea Universitatii Cuza, noi ne vom oferi tot sprijinul pentru a sustine demersurile unitatii de invatamant superior din perspectiva competentelor si atributiilor noastre”, a transmis conducerea Directiei Judetene pentru Cultura (DJC) Iasi.

Loc de poveste pentru o muza a Iasului
Pe de alta parte, legat de fosta Casa Canta este si o poveste romantica ce pleaca de la Maria Cantacuzino de Chavannes (1822-1898 – n.r.), faimoasa reprezentana a boierimii din Moldova si cu importante legaturi ce tin de orasul Iasi. Ea a acceptat sa-i fie model sotului sau, Puvis de Chavannes, pentru o serie de fresce ce o intruchipeaza pe Sfanta Genevieve – patroana Parisului.
“Putini mai stiu astazi ca cea care o intruchipeaza pe Sfanta Genevieve – patroana Parisului in picturile murale din Panteonul francez – este o aristocrata romana. Este vorba de Maria Cantacuzino, cea care a acceptat sa-i fie model sotului ei, Puvis de Chavannes, pentru seria de fresce amintite. De precizat ca aceasta a fost si matusa pictorului celebru Theodor Pallady, un prieten apropiat al lui Henri Matisse cat si lui Stefan Luchian”, arata Andrei Doicescu. Pe de alta parte, chipul celei care a creat valva printre marii barbati ai Moldovei, la mijlocul secolului al XIX-lea, poate fi admirat si pe simezele din Marea Britanie.
A provocat fanteziile marilor barbati ai Iasului. Petreceri de pomina in hrube!  
De asemenea, informatiile despre trecutul Mariei Cantacuzino scot la iveala elemente extrem de valoroase ce sunt legate de orasul Iasi. Aceasta, acum aproape un secol si jumatate era una dintre cele mai curtate femei de catre barbatii cu bani ai urbei.
“Locul ce il ocupa aceasta distinsa romanca in cugetul si in opera lui Puvis de Chavannes e ceva unic. Un biograf al artistului si pretuitor al operei sale, Marius Vachont, vorbind de formatia pictorului, in care influenta mamei era asa de adanca, priveste ca tot asa de hotaratoare in viata lui aceasta a doua influenta feminina, inraurirea acestei femei, pe care el a iubit-o cu pasiune, asa cum a iubit Michelangelo pe Vittoria Colonnat. Maria, fiica a marelui logofat al Moldovei – Nicolae Cantacuzino Deleanu Magureanu, a copilarit la Iasi. Chiar pe Dealul Copoului, in cladirea cunoscuta astazi drept Casa Universitarilor, la numarul 9. Casa se afla, odinioara, in Ulita Podu Verde – cum se numea pe vremuri Bulevardul Copoului sau Carol I. Logofatul a avut 18 copii, dintre care doar sapte fete si sase baieti au supravietuit. Potrivit obiceiului vremii, trei dintre fiice au fost trimise la manastire. Alta fiica, Elena, s-a inecat cu fratele sau, Matei, in lacul din parcul mosiei de la Horodniceni – Suceava. Din acea zi, logofatul a parasit pentru totdeauna Horodnicenii si s-a retras la Hoisesti, nu departe de Iasi, unde au crescut copiii si nepotii, conacul devenind si casa parinteasca a revolutionarului de la 1848, Basile Cantacuzino. Nascuta prin 1822 la Horodniceni, ca al saptelea copil al familiei, Maria era preferata tatalui care, observandu-i sensibilitatea artistica, a indrumat-o in activitati culturale”, arata si Elena Radulescu-Pogoneanu, fosta directoare a Scolii Centrale de Fete din Bucuresti, in publicatia “Convorbiri literare” din anul 1943. Foarte probabil, faimoasa boieroaica a participat si la chefuri de pomina, tocmai in hrubele proaspat redescoperite.