Războiul arheologi – detectoriști, la Sibiu – expoziție muzeală cu artefacte descoperite de detectoriști. Ciudat – deși expuse, arheologii nu s-au dus niciodată la locul descoperirii lor

tezaur-aur-sibiu-620x264Nu este prima dată când aflu de la detectoriști că, deși au descoperit tezaure antice deosebit de valoroase arheologic, unele chiar din aur, arheologii cărora le-au fost predate în mod legal nu s-au arătat deloc interesați să investigheze locul descoperirii. Așa ceva pare greu de înțeles pentru orice om sănătos la cap. Cum să nu te duci în locul descoperirii unor artefacte din aur vechi de 2-3-4.000 de ani, pentru a vedea ce este acolo și ce s-ar mai putea scoate din pământ?…

Dar, vorba aia, știm cam cum este tratată istoria acestor meleaguri de unii dintre cei care se pretind istorici și arheologi. Dacă nu au un folos personal, nu îi interesează. Apoi, e mai comod să stai în birou, la umbră, decât să mergi să sapi în soare, pe același salariu. Și sunt destui arheologi care nu au mai călcat de mulți ani pe un șantier arheologic, dar sunt vocali pe internet și îi critică pe toți pentru că, vorba aia, le știu pe toate. Din cărți, desigur…

Din fericire, casta arheologilor este salvată de cei de bună credință, care își fac meseria din vocație și care nu sunt puțini,…

Revenind la tema acestui articol, aflu de la Mândrilă Nicolae Bogdan, fost ofițer în Armata Română și unul dintre detectoriștii onești (știm că printre detectoriști sunt și destui infractori), autor, alături de Claudiu Jovrea, a unor descoperiri arheologice importante pe teritoriul județului Sibiu, că o mare parte dintre artefactele descoperite de ei au fost prezentate într-o expoziție a Muzeului Brukenthal din Sibiu, fără ca ei să fie anunțați despre acest eveniment. Acest lucru vine în continuarea faptului că arheologii din Sibiu nu au catadicsit să investigheze locul acestor descoperiri, în pofida insistenței detectoriștilor, care le-au propus în repetate rânduri să îi ducă acolo. Cât de responsabil și profesionist să fie acest lucru?

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Mândrilă Nicolae Bogdan: „in afara de domnul Razvan Pop (fostul director al directiei judetene pentru cultura Sibiu) si  de IOAN MARIAN ȚIPLIC, profesor la universitatea Lucian Blaga Sibiu, care au venit cu noi pe teren sa vada locul descoperirii tezaurului monetar din argint, nici un arheolog nu a mers pe teren sa vada unde si ce am descoperit. Mai precizez că niciun arheolog nu a discutat cu noi despre cum anume erau pozitionate obiectele in teren, asocierea obiectelor, suprafata descoperirii etc.”

Ce spuneți de profesionalismul acestor arheologi?

Ceea ce mai reclamă detectoriștii ale căror artefacte sunt expuse la muzeul sibian este faptul că în toată expoziția nu se folosește niciodată cuvântul dacic, deși ei sunt convinși că o parte dintre artefacte sunt de origine dacică. Astfel, atunci când cuvintele roman, grecesc, medieval nu mai pot să fie folosite în descrierea obiectelor, apare sintagma tezaur antic, numai dacic să nu fie!

Deși expoziția de artefacte descoperite de detectoriști are în prezentare și justificarea începerii unui dialog deschis între cele două tabere, arheologi-detectoriști, faptul că detectoriștii nu au fost informați despre inițiativa acestei expoziții și că arheologii nu s-au dus să investigheze locul descoperirilor, ne pune serios pe gânduri. Păi ce dialog mai poate avea loc, cu o astfel de atitudine ostilă din partea arheologilor, mascată de faptul că legea îi obligă oricum să aibă o relație cu aceștia.

Curatorii expoziției: <<Artefactele respective sunt descoperite, de această dată, nu graţie clasicelor săpături arheologice (fie că vorbim aici despre cercetări sistematice, preventive sau de suprafață), ci prin folosirea unor mijloace tehnice care, deși moderne, sunt prin excelență distructive – am numit aici detecțiile de metale. Legea 182/2000 (alin. (4) din articolul 49) – republicată în anul 2008 – referitoare la protejarea patrimoniului cultural național mobil, spune că „autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condițiile prevăzute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepțională, se poate acorda și o bonificație suplimentară de până la 15% din valoarea bunului”>>

Spre deosebire de detectoriști, arheologii nu primesc un procent din valoarea unei descoperiri, pentru că acesta este job-ul lor. De aici și una dintre supărările acestora…

Pe de altă parte, este cert că unii dintre detectoriști se ocupă cu traficul de artefacte și că uneori, chiar și cei onești distrug locul descoperirii din neștiință, dar oare mediul arheologic românesc este unul total cinstit și total profesionist?

Gurile rele spun că cel mai mare jaf făcut prin siturile arheologice a fost și este organizat chiar de către unii arhelogi, membrii în rețele de trafic de artefacte antice, arheologi infractori care îi consideră pe detectoriși o amenințare la adresa profitului lor ilicit. Mai rămâne ca autoritățile românești să și investigheze cu adevărat această pistă!

Până una-alta, așteptăm ca arheologii sibieni să ne trimită, dacă doresc, un punct de vedere asupra celor pe care le reclamă aici Mândrilă Nicolae Bogdan. Iar dacă o fac, să înceapă cu răspunsul la întrebarea: de ce nu ați fost să investigați locul descoperirii celor mai importante artefacte predate dumneavoastră de detectoriști?