Caransebeșul din Evul Mediu iese din nou la iveală

biserica-medievalaConducerea Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș a făcut câteva precizări în legătură cu descoperirile scoase la iveală în centrul municipiului de lucrările de introducere a rețelei de canalizăre.

Potrivit experților de la muzeul caransebeșean, lucrările din zona Palatului Korongy au scos la iveală o serie de vestigii care vorbesc de lumea medievală caransebeșeană.

 „Putem spune că la adâncimea de aproximativ 2 metri au fost descoperite fundațiile unui zid din Evul Mediu. Aceste fundații au fost construite din piatră de carieră și legate cu mortar, au o grosime de aproximativ 80 de centimetri. În partea de sud a acestui zid a fost descoperit un contrafort în lungime de 60 de centimetri. Acest zid a fost construit pe la începutul secolului al XV-lea și distrus pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Putem spune asta datorită faptului că în acest nivel arheologic de dărâmare a zidului a fost descoperită o monedă emisă de Leopold I al Austriei, în anul 1697”, a precizat arheologul Dimitrie Negrei, coordonatorul cercetărilor.
Directorul MJERG Caransebeș, istoricul Adrian Ardeț, a explicat și de ce este atât de importantă mica monedădescoperită în centrul Caransebeșului. „Moneda ne spune clar că avem de-a face cu o distrugere a bisericii medievale din centrul Caransebeșului în timpul cât austriecii au stat aici, pe care au refăcut-o apoi după 1718 și pe care unii specialiști au considerat-o biserică franciscană. Această biserică este mai veche decât această incintă pe care am descoperit-o, ea fiind din start o biserică răsăriteană, de rit ortodox. Au venit franciscanii mai târziu și a fost construită sacristia, asta e altceva. Nu putem nega însă că în biserica medievală din Caransebeș au fost găsite obiecte ce au aparținut cultului răsăritean sau morminte bizantine care nu reprezinta apanajul bisericii apusene. Faptul că nobilimea românească a fost obligată să treacă la catolicism se reflectă și în aceste ruine și fundații deosebit de importante pentru civilizația românească din această parte a Banatului Montan”, a concluzionat Ardeț.