Reacţia Ministerului Culturii în cazul termopanelor de la Curtea Domnească: „Cazul Curţii Domneşti indică disfuncţionalităţi ale sistemului“

646x404Oficialii din Ministerul Culturii au remis „Adevărul“ un comunicat de presă în care justifică reacţia întârziată a specialiştilor la „schingiuirea“ cuinelor de la Curtea Domnească din Târgovişte.

“Există proiecte avizate de Ministerul Culturii în trecut, care acum sunt criticate fie pentru executarea proiectului, fie pentru proiectul defectuos, în sine.   

Cazul Curţii Domneşti din Târgovişte, ca şi alte cazuri discutate recent în mass-media, sau invocate în fundamentarea Tezelor Patrimoniului Cultural, publicată recent de Ministerul Culturii, indică disfuncţionalităţi ale sistemului normativ, instituţional şi tehnic de protejare a patrimoniului cultural.   

Legislaţia primară şi normele subsecvente ale domeniului nu exprimă o viziune modernă asupra patrimoniului şi nu acoperă toate necesităţile – tematice, practice, metodologice (de exemplu patrimoniul industrial nu poate fi tratat cu instrumentarul patrimoniului arhitectural medieval sau modern, iar patrimoniul arheologic, în mod similar, necesită abordări şi proceduri specifice – care încă nu există).   

Premise:   

”Avizarea” este rezultatul consultărilor facultative sau obligatorii cerute unor organisme ştiinţifice. Decizia organismului poate avea rol consultativ (se poate trece peste părerea organismului căruia i se solicită avizarea) sau deliberativ (nu se poate trece peste părerea organismului căruia i se solicită avizarea).

Majoritatea lucrărilor avizate de Ministerul Culturii, care ridică semne de întrebare în prezent, au trecut printr-o comisie cu rol consultativ – schimbarea s-a produs prin intrarea în vigoare la începutul anului acesta, respectiv la data de 1 februarie 2016, a Art. 1, punctul 5 şi 8 din Ordonanţa nr. 10/2016, publicată în Monitorul Oficial nr.68 din 29 ianuarie 2016.   Pe lângă acest aspect, trebuie luat în considerare şi caracterul failibil al oricărui organism ştiinţific, chiar şi în cazurile fericite în care se respectă codul de deontologie al profesiei.   

Mai mult, nu se mai practică consultarea cu specialiştii comisiilor în faza de implementare a proiectelor, o practică, de altfel, curentă în alte ţări.   

O abordare echitabilă presupune stabilirea contribuţiilor etice şi ştiinţifice majore din domeniu, data la care au fost publicate, cât durează până când ele sunt asumate şi care este timpul ”mort” dintre publicare şi asumare.   

România a ratificat toate convenţiile Consiliului Europei în domeniul patrimoniului cultural [Convenţia Culturală Europeană, prin Legea 77/1991, Convenţia privind protejarea patrimoniului arhitectural european – Convenţia de la Granada (1985) prin Legea 157/1997, Convenţia privind protejarea patrimoniului arheologic, revizuită – Convenţia de la La Valetta (1992) prin Legea 150/1997, Convenţia europeană a peisajului – Convenţia de la Florenţa (2000) prin Legea 451/2002]. Un punct de reper îl reprezintă anul 2005, prin Convenţia de la Faro (Convenţia-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), potrivit căreia se actualizează înţelesul regimului de protecţie instituit asupra artefactelor ce însumează patrimoniului cultural. Pe lângă aspectul de prezervare (conservare şi restaurare), regimul de protecţie include şi utilizarea patrimoniului asemenea unei resurse, cu scopul de a contribui la creşterea calităţii vieţii.  Aceste contribuţii noi ale Convenţiei de la Faro se regăsesc în viziunea Ministerului Culturii, care susţine sedimentarea lor în mediul ştiinţific autohton.  

Concluzii:  

Ratificările acestea nu au sens, decât în măsura în care aceste principii sunt respectate în teren, prin prevederi clare de conduită şi practică, iar organismele de control sunt profesioniste şi capacitate cu dispunerea  unor măsuri la faţa locului. Obstacolele în acest sens sunt: bugetul organismelor, pregătirea resursele umane, cadrul legislativ. 

Lipsa consultării cu specialiştii comisiilor în faza de implementare a proiectelor reprezintă dispariţia unei verigi importante a sistemului de prevenire a erorilor.   Premisele expuse mai sus nu exonerează de răspundere comisiile de specialitate, cu atât mai mult cu cât, o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, s-a facilitat schimbul de experienţă şi bune practici în domeniul patrimoniului cultural.  

Calitatea proiectelor nu poate fi garantată doar prin sistemul de avizare şi control, ea depinde în mod fundamental de calitatea specialiştilor, ori formarea acestora în spaţiul românesc este grav deficitară.  

Aceasta este o enumerare rapidă, neexhaustivă, care arată numeroase probleme, pe care Ministerul Culturii le-a identificat şi analizat – a se vedea Tezele prealabile ale Codului Patrimoniului – şi pentru care propune soluţii atât la nivelul sistemului, prin Codul Patrimoniului Cultural, cât şi punctual: introducerea unor criterii de calitate minime pentru licitaţiile de achiziţii publice în domeniul restaurării, care au ca unic criteriu cel mai mic preţ; revizuirea regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, pentru a stabili clar ce şi cum se avizează; îmbunătăţirea continuă a ghidurilor de finanţare pentru accesarea fondurilor europene în cadrul grupurilor de lucru inter-ministeriale; controlul lucrărilor în fazele de proiectare ulterioare celei în care a fost avizată în cadrul Comisiilor de specialitate, respectiv execuţie; adoptarea de norme pentru finanţarea de la buget a intervenţiilor prin Programul Naţional de Restaurare, cuprinzând criterii de calitate minimale; revizuirea normelor de evidenţă şi clasare, pentru a preciza mai bine valorile monumentului, care apoi trebuie să fie protejate în cadrul proiectului de intervenţie; reorganizarea Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, astfel încât acestea să funcţioneze eficient, şi altele”  

Oana BOGDAN

Secretar de Stat

Reprezentanţii Ministerului Culturii au lansat la sfârşitul lunii septembrie un document intitulat „Tezele prealabile ale codului patrimoniului cultural“, pentru consultare publică, un text menit să stea la baza viitorului cod al patrimoniului.  Printre altele, „Tezele prealabile“ critică mai multe lucrări de restaurare realizate la diverse monumente istorice din ţară. Cetatea Râşnov, Curtea Domnească de la Târgovişte, Cetatea Alba Iulia, Cetatea Sucevei sau a Capidavei sunt menţionate de oficialii Ministerului Culturii ca exemple negative atunci când vorbim de cheltuirea banilor europeni pe restaurări care mai mult au stricat decât au reparat. La Târgovişte, culmea, chiar specialişti din Minister au dat afiz favorabil că lucrările au fost reabilizat ca la carte, iar acum instituţia critică faptul că la Curtea Domnească au fost montate termopane în loc de ferestre din lemn, iar lucrările se degradează din cauza condensului.

646x404-1„Schingiuirea“ Beciului Domnesc

În luna iulie 2006, Ministerul Culturii şi Cultelor a dat avizul numărul 1.089 din 05.04.2006, privind Curtea Domnească şi Centrul Istoric Târgovişte, prin care a avizat proiectul de reabilitare pe fonduri europene, în valoare de 3,5 milioane de euro, care privea, printre altele, lucrări de reabilitare la Biserica Domnească, Corpul de gardă, Casa Aramă, Zidurile Fortificate de Incintă şi realizarea unui grup sanitar. Proiectul a fost depus de Primăria Municipiului Târgovişte, în cadrul programului de coeziune economică socială Phare 2004, şi a fost implementat în perioada 2008-2011. Contractul a fost încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Clar Rehabilitacion SL, împreună cu SC Cobadi Impex SRL Târgovişte Muzeografii se chinuie de atunci în fiecarea iarnă pentru a salva ruinele. Pun din loc în loc găleţi din plastic, în care să se scurgă apa de pe pereţii proaspăt restauraţi, totul din cauza termopanelor care produc condens. Mai mult, la câteva săptămâni de la recepţia din 2011, s-a stricat şi instalaţia de dezumidificare.

Cine a semnat şi cine nu

„În 06.10.2010 s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor de către Consiliul Local Târgovişte, cu participarea unui reprezentat al Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv domnul Adrian Baicu. La eveniment au mai participat preşedintele comisiei de recepţie a administrator public al Târgoviştei, Marius Constantantinescu, şi primarul în funcţie, Boriga Gabriel. Procesul verbal de recepţie nu a fost semnat şi nu a fost acceptat ca fiind corect făcut de către reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, respectiv de Ovidiu Cârstina, director al Complexului, şi de Dragomir Bucurel, din partea Direcţiei de Fonduri Europene a CJ Dâmboviţa“, a declarat preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.

„Ministerul Culturii încearcă într-un fel să repare toate lucrurile astea. Ei au vizat aceste lucrări, dar nu le-au urmărit şi verificat. Dacă nu fac lucrurile astea, dacă nu verifică, cei mai buni specialişti din ţară se pot înşela. La Curte, la momentul în care s-a făcut restaurarea, am reuşit să scoatem din proiect încălzirea prin pardoseală şi un şanţ pe lângă zidul de apărare, două lucruri care nu aveau nicio treabă la acel monument“, a declarat Ovidiu Cârstina, directorul Muzeului Curţii Domneşti.

Ce a prevăzut proiectul

Preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, mai spune că alegerea termopanelor este o decizie proastă, dar că ea a fost trecută în proiectul iniţial, realizată întocmai şi aprobată de cele mai înalte foruri în domeniul culturii. „Evident că este o greşeală majoră, care a stricat monumentul istoric, şi responsabilitatea aparţine celor care, atunci, au făcut acest lucru. Eu cred că este bine că Ministerul vine acum cu un cod al patrimoniului, dar, în acelaşi timp, noi trebuie să găsim soluţie pentru Târgovişte. soluţia ar fi un proiect pe fonduri proprii, care să repare greşeala din proiectul pe fonduri europene. Vrem să implementăm un proiect european, pe care noi l-am pregătit, de 4,7 milioane de euro, pe reabilitarea Curţii Domneşti, să intervenim cu lucrări de reabilitare şi pe zona unde s-au montat termopane, după ce expiră perioada de monitorizare a proiectului iniţial. La anul am putea să ne apucăm de treabă. Termopane sunt doar în zona Beciului Domnesc, dar mai sunt zone care, cred eu, nu ar trebui să rămână aşa. Vorbim de tunelul de plexiglas făcut deasupra monumentului istoric sau de gresia de pe jos. Nu cred că astea ar avea ce să caute într-un monument istoric“, a mai spus Ţuţuianu.

Aprobarea pentru lucrările de la Târgovişe a venit de la Adrian Iorgulescu, ministru la acea vreme, Virgil Ştefan, secretar de stat, arhitectul Dan Nicolae, şef serviciu Monumente Istorice şi trei consilieri: arh. Daniela Enescu, dr. arh. Cornelia Stoica şi ing. Cristina Vărzaru. ­­

Jurnaliştii „Adevărul“ au cerut un punct de vedere privind această problemă Oanei Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii, care a promis că va reveni peste o zi cu o opinie a instituţiei.