DECLARAȚIA Comisiei Naționale Limes cu privire la autenticitatea și integritatea cetății antice Capidava, restaurată printr-un proiect specific finanțat cu fonduri europene

DECLARAȚIA Comisiei Naționale Limes

cu privire la autenticitatea și integritatea cetății antice Capidava, restaurată printr-un proiect specific finanțat cu fonduri europene

 

http://cultura.ro/articol/1202

 

Recent, în data de 1 octombrie 2016, o parte a membrilor Comisiei Naționale LIMES a efectuat o vizită în teren pentru monitorizarea situației cetății Capidava, localizată pe limesul dunărean al Moesiei Inferior, monumentul făcând subiectul unui proiect de restaurare dedicat. Cu acest prilej, am constatat cu deosebită îngrijorare că – din păcate – în cadrul acestui sit arheologic prioritar, clasat monument istoric de categorie „A”, unde au fost efectuate în anul 2015 lucrări importante în vederea conservării, restaurării și punerii în valoare a vestigiilor antice, în sensul integrării în circuite turistice, respectivele intervenții au afectat semnificativ cetatea Capidava.

 

La Capidava, Consiliul Județean Constanța a desfășurat în ultimii 2 ani – în calitate de beneficiar – un proiect cu fonduri europene, intitulat „Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”. Proiectul este parte a  Programului Operațional Regional 2007–2013, Axa prioritara 5, Domeniul major de intervenție 5.1. Valoarea investiției atinge 74 milioane RON (echivalentul a cca. 16 milioane de EURO). Inițial, proiectul a avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015, dar între timp – datorită unor disfuncționalități semnificative de ordin administrativ, care fac subiectul unei anchete DNA în curs de derulare – a fost declarat nefuncțional, urmând ca restul de lucrări neexecutate să se efectueze până la data limită de 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Județean Constanța. Membrii Comisiei Naționale LIMES care au vizitat situl în urmă cu câteva zile au fost însoțiți de către conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, responsabil științific al sitului și totodată membru al comisiei menționate.

 

Situația actuală a monumentului este deosebit de gravă. Astfel, ceea ce se găsește la fața locului în șantierul abandonat de peste 10 luni, în absența unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor. Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară – poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes.

 

În prezent, la Capidava poate fi văzută reconstrucția cetății zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Ea se distinge prin masivitate și volum, dar nu mai conferălizibilitate fazelor istorice care însoțesc monumentul până în sec. XI p. Chr., când fortificația este definitiv abandonată. Aceste faze istorice nu au fost evidențiate în mod concret la punerea în operă. Pe cale de consecință, o mare parte a informației istorice a fost astfel pierdută definitiv, în ciuda faptului că un proiect de restaurare de o asemenea amploare ar fi trebuit să țină cont de acest aspect esențial.

 

Calitatea lucrărilor este în mai multe locuri cel puțin discutabilă, mai ales în cazul turnurilor, unde s-au montat paramente în tehnica opus quadratum. Pe alocuri, aceeași tehnică este folosită și la zidul de incintă, fiind încă vizibilă umplutura dintre paramente, din piatră de carieră și ciment, diferită față de tehnica de construcție originală. Mai mult, în această umplutură, dar și în miezul original al zidului a fost înfipt „fier-beton”, afectând serios și structura originală. Multe dintre blocurile de calcar au rămas cu suprafața lisă, exact așa cum au fost așezate în grabă de constructor. Pietrele de colț la turnurile patrulatere au îmbinări decupate în cele mai nepotrivite feluri, iar pe laturi sunt vizibile suficiente ștraifuri înguste de piatră cu care s-a încercat egalizarea asizei.

 

Obiectivul care se îndepărtează cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurării este portul antic al cetății. Monument unic în peisajul limesului roman dunărean din Dobrogea, acesta este în prezent doar un zid lipsit de expresivitate, de o înălțime neverosimilă pentru ceea ce ar fi trebuit să exprime prin funcția curentă: o instalație joasă, „la apă”, scăldată de apele fluviului. Piatra aleasă este de mai multe dimensiuni și sortimente, iar punerea în operă neatentă; pe fața dinspre Dunăre nu se mai văd la bază asizele zidăriei antice și nici nu apare marcată intervenția pe toată lungimea instalației portuare. Reconstituirile au fost realizate fără să existe o documentație științifică de bază, de aceea și decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar.

 

Prin amploarea și complexitatea intervenției, cât și prin cuantumul financiar, proiectul de restaurare a cetății antice Capidava este cel mai mare proiect public desfășurat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România. Cu toate acestea, proiectul nu a fost în niciun fel popularizat și supus – de către autorii săi– dezbaterilor de specialitate și celor publice, firești în asemenea situații. Nu au fost consultați nici responsabilii științifici ai sitului arheologic. În continuare, de la aceștia se așteaptă prezentarea pentru publicul larg a ideilor, problemelor întâmpinate și soluțiilor găsite, măcar în forma cea mai practică și accesibilă oferită de mediul virtual.

 

Acest proiect de restaurare a cetății antice Capidava avea toate premisele să devină un model pentru alte demersuri similare. Din păcate, astăzi – prin modul în care a fost pus în operă în variile sale etape – el constituie un studiu de caz pentru specialiștii în domeniu, pentru a preveni în viitor intervenții care au ca rezultat – în ciuda declarațiilor sau intențiilor – denaturări accentuate ale semnificației și contextului unor monumente istorice de primă importanță. Credem că situația în care se află situl arheologic Capidavatrebuie să determine o reflecție profundă pentru specialiștii în domeniu, inclusiv referitor la modul de acțiune al comisiilor de specialitate de pe lângă Ministerul Culturii, în ceea ce privește conservarea integrată și dialogul între diversele categorii profesionale (arheologi, istorici, arhitecți, restauratori, constructori) cu expertiză în domeniu, deopotrivă cu revizuirea modalităţilor de avizare, de punere în operă şi control al proiectelor de acest fel.

 

În aceste condiții, Comisia Națională LIMES va continua și aprofunda procesul de monitorizare a siturilor din cadrul Frontierei Imperiului Roman şi a vestigiilor antice păstrate pe teritoriul actual al României, subliniind încă o dată necesitatea respectării reglementărilor și standardelor de bună practică în domeniu, pentru păstrarea integrității și a autenticității monumentelor istorice, inclusiv prin conservarea elementelor de peisaj cultural asociate acestora. Totodată, Comisia Națională LIMES cere autorităților competente luarea unor măsuri urgente pentru remedierea stării de lucruri constatate în cazul cetății Capidava și prevenirea unor situații de acest fel.

 

Comisia Națională LIMES

5.10.2016

Felix Marcu

Ovidiu Țentea

Alexandru Popa

Sorin Nemeti

Szilamér Pánczél

Ioan C. Opriș

Coriolan Opreanu

Sorin Cociș

Florian Matei-Popescu