DSC_0192În Cetatea Alba Carolina, respiri aerul istoriei și când mergi la toaleta publică. Pentru că WC-ul public este şi muzeu. A avut cele mai mari costuri de amenajare din ţară, peste 1,6 milioane de lei. Sursa banilor sunt fondurile europene. Cei care vor să vadă cum arată toaleta publică-„muzeu” din Alba Iulia vor trebui să plătească intrarea, un leu.

Cea mai scumpă toaletă publică din România – amenajată ca un muzeu – este situată lângă statuia lui Mihai Viteazul din Cetate. Intrarea se face prin subteran, iar zona de vestigii este delimitată cu sticlă de cea a WC-urilor. 

Spaţiul bine delimitat, cu vestigii medievale reprezintă un traseu de zid al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

Licitația a fost câștigată de patru firme asociate: “Lăncrănjan Franchini” SRL, “Corint” SRL, “General Game” SRL şi  “Grup Corint”, dintre care ultimele trei au acționari comuni. Lucrarea de 1,6 milioane lei face parte dintr-un proiect mai amplu, cu o valoare estimată de către Primărie, înainte de licitaţie, de 23.000.000 lei.  Valoarea contractului după licitaţie a fost de 16.507.213 lei (aproximativ 3,5 milioane euro) și a cuprins mai multe amenajări și restaurări controversate și criticate.

Motivul pentru care s-a ajuns la construirea acestui grup sanitar n-a fost neapărat nevoia în sine de existenţă a unui grup sanitar acolo, motivaţia principală a fost punerea în valoare a zidului medieval. Odată cu descoperirea acestuia, la primele săpături din cadrul proiectului de reabilitare a zonei interioare (a fortificaţiei – n.r.), s-a luat hotărârea construirii acestui grup sanitar în zona respectivă’, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer.

DSC_0202Investiţia de bază a fost punerea în valoare a zidului medieval. „Suplimentar acestei investiţii, odată cu acceptarea de către Autoritatea de Management a proiectului secundar, bineînţeles lucrările au devenit complexe, cu structură subterană, fundaţie, elevaţie şi toate lucrurile care astăzi se regăsesc la grupul sanitar de acolo”, a adăugat Mihai Coşer.

Zona grupului sanitar înglobează o bună bucată din respectivul zid medieval, care este pus în valoare într-o încăpere aparte. Astfel că peste aceste lucruri se suprapun lucrările şi dotările specifice unui grup sanitar, cu spaţii atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

De asemenea, există acces pentru persoanele cu dizabilităţi, camere aparte pentru persoanele cu dizabilităţi, o zonă pentru mamă şi copil (foto), în care au acces cei care vor să schimbe bebeluşul, precum şi o cameră tehnică folosită de personalul care deserveşte grupul sanitar.

„Finisajele, instalaţiile sanitare, sistemul de ventilaţie, un sistem de supraveghere video la intrarea în zona respectivă, sistemul de taxare, platforma pentru persoanele cu dizabilităţi duc în total la un cost de 1.668.319 de lei”, a precizat purtătorul de cuvânt al primăriei Alba Iulia.

O mare parte din aceşti bani au fost cheltuiţi pe operaţiuni specifice zonei, respectiv pentru descărcări arheologice şi punere în valoare a zidului medieval, iar cota alocată dotărilor pentru grupul sanitar a fost de aproximativ 300.000 de lei.

În cadrul proiectului „Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia, Fortificaţia de tip Vauban – Căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban. Zona interioară”, vestigiile puse în valoare sunt situl roman Principia, situat în actuala Piaţă a Cetăţii, zidul medieval din zona clădirii Ierihon și drumul roman “Via Principalis” din zona străzii Mihai Viteazul.

Proiectul a avut o valoare totală de peste 76 de milioane de lei, din care s-a făcut o economie de peste 16,5 milioane de lei pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite în timpul lucrărilor.

Grupul sanitar poate fi folosit de turişti, dar şi de trecători pentru taxa de 1 leu. Este administrat de o firmă privată şi dispune, pe lângă utilităţile specifice unei toalete publice, şi de un hol imens, cu bănci (foto) aflate în imediata apropiere a încăperii în care se află vestigiile medievale a căror istorie este menţionată pe o placă explicativă.

Este vorba de o construcţie de zidărie din piatră, din care se mai păstrează parţial un traseu de zid în forma literei L. Edificiul poate fi identificat cu magazia de făină, ce apare marcată, cu litera K, pe planul lui Giovanni Morando Visconti, la 1711. Depozitul făcea corp comun cu zidul de protecţie ce delimita incinta Palatului Princiar în perioada medievală (secolele XVI-XVII).

Grupul sanitar se află într-o zonă intens tranzitată în sezonul turistic, mai exact în imediata apropiere a Sălii Unirii şi Muzeului Naţional al Unirii, precum şi a statuii lui Mihai Viteazul.

Până în urmă cu două decenii, în același loc a funcţionat un grup sanitar public, lipsa toaletelor într-o zonă cu numeroşi turişti fiind o reală problemă în ultimii douăzeci de ani. Mai jos puteţi vedea cea mai scumpă toaletă publică – muzeu din România.