Fortificaţia de la Căpâlna a fost inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO în 1999, la poziţia Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Aceasta face obiectul unui proiect de restaurare a cărui documentaţie este finanţată de Consiliul Judeţean Alba cu 130.000 de lei şi va fi adusă în atenţia Ministerului Culturii.

Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină cuprinde lucrări de consolidare, restaurare şi conservare a vestigiilor arheologice. Zidurile Cetăţii de la Căpâlna ar urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat şi consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei şi poduri de acces în cetate, cu puncte de informare şi semnalizare. În exteriorul fortificaţiei, la baza dealului aflat lângă drumul naţional, se va construi un obiectiv pentru primirea turiştilor şi va fi spaţiu pentru informare, expunere, depozitare şi cercetare a monumentului. De asemenea, este vizată şi amenajarea unor parcări şi căi de acces auto şi pietonale.

Cum se ajunge la Cetatea Dacică de la Căpâlna?

Cetatea se situează pe raza localității Săsciori, la aproximativ 20 km de Sebeș, pe drumul național 67C. La ieșirea din localitatea Căpâlna există un indicator care arată direcția spre Cetate. Se urcă pe jos, aproximativ 2 km, pe un drum de pădure.

Care este povestea Cetății Dacice de la Căpâlna?

Cetatea este situată în vârful dealului, iar, potrivit practicii dacice de a se folosi de avantajele naturale ale locului, aceasta avea destinație militară. Cetatea are un zid de incintă, construit în stilul murus dacicus, considerat un element arhitectural specific dacilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Cetatea a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

Cercetătorii consideră că fortificaţia avea rolul de a apăra Munții Orăștiei, unde se afla inima regatului dac. Cel mai probabil, aceasta a fost construită la sfârșitul domniei lui Burebista (82-44 î. Hr.). Zidurile sale au fost parțial dărâmate de către daci, după ce romanii le-au impus acest lucru ca o condiție de pace după primul război daco-roman (101-102 d. Hr.), însă acestea au fost distruse total după cel de-al doilea război daco-roman, în anul 106 d. Hr. Singura construcție ale cărei urme rămân distincte și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință.

Despre cei aproximativ 50 de ani ai existenței sale nu au rămas documente scrise. Se știe doar că în Evul Mediu această locație era folosită ca punct de observație. După revoluție, aceasta a fost năpădită de hoți și jefuitori de morminte, iar printre bunurile furate de aceștia se găsește și setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 şi depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Sursa: adevărul.ro

Sursa foto-video: romaniadevis – reconstituire 3D